Termenul, relativ vag, de "reforma" vizeaza in primul rand schimbarea configuratiei Consiliului de Securitate, stabilita in 1945. Formata din 15 membri, din care cinci permanenti si cu drept de Termenul, relativ vag, de "reforma" vizeaza in primul rand schimbarea configuratiei Consiliului de Securitate, stabilita in 1945. Formata din 15 membri, din care cinci permanenti si cu drept de veto (SUA, Rusia, China, Marea Britanie si Franta), structura colectiva de securitate a functionat in aceasta formula de 60 de ani incoace. Pentru adeptii reformei, actualul Consiliu de Securitate e depasit, nemaitinand pasul cu evolutiile si schimbarile intervenite in raporturile de forta pe plan mondial. Invinsele celui de-al doilea razboi mondial, Germania si Japonia, au devenit forte importante cu pretentii pe masura in Europa si Asia, continente precum America de Sud sau Africa, slab reprezentate pana acum in luarea deciziilor, sunt interesate sa schimbe situatia. In ceea ce le priveste, membrele permanente ale Consiliului de Securitate, desi constiente ca nu se mai pot opune reformei, incearca sa-si pastreze influenta si puterea decizionala sustinand, in functie de propriul interes, o candidata sau alta. Pentru a intra in vigoare, modificarea Consiliului are nevoie de acceptul a doua treimi din Adunarea Generala, adica de 128 de voturi din 191.

Initiativa G4 si ostilitatile regionale

Adunarea generala a Natiunilor Unite a inceput, in aceasta saptamana, dezbaterea pe sectiuni a asa-numitei initiative G4 pentru largirea Consiliului Securitate (CS). Apartinand aspirantelor cu cele mai mari sanse la un loc in noua structura - Germania, Brazilia, India si Japonia -, initiativa propune largirea CS cu 25 de membri, fata de 15, prin crearea a sase noi locuri permanente, fara drept de veto insa, si a inca patru nepermanente. Proiectul, cu cele mai mari sanse de cas