Cu mai bine de trei decenii în urmă, filmul lui William Friedkin, "Exorcistul", bazat pe romanul cu acelaşi nume al lui William Peter Blatty, despre o tânără posedată de diavol, declanşa Cu mai bine de trei decenii în urmă, filmul lui William Friedkin, "Exorcistul", bazat pe romanul cu acelaşi nume al lui William Peter Blatty, despre o tânără posedată de diavol, declanşa un adevărat şoc, datorită caracterului insuportabil al scenelor-cheie şi deschidea calea unei adevărate manii a exorcizărilor în cinematografie, dar şi în viaţa reală. Nu mult după aceea, Germania era zguduită de un mare scandal, ca urmare a decesului (1976) unei tinere, provocat de chinurile la care fusese supusă pentru alungarea demonilor ce ar fi stăpânit-o, preoţii vinovaţi de procedeele nefaste de exorcism, ca şi părinţii fetei, care au consimţit la acest tratament, fiind condamnaţi pentru omucidere. Întâmplarea, atât de asemănătoare cu tristul caz de la Tanacu din zilele noastre, a inspirat recent două opere cinematografice: filmul american "Exorcismul lui Emily Rose", succedat la scurt timp de filmul "Recviem", acesta din urmă programat acum pe ecranele bucureştene. Spre deosebire de primul, care punea accentul pe disputa din sala de judecată dintre procuror şi principalul preot exorcist, "Recviem" îşi propune să stăruie asupra cauzelor care au determinat recurgerea la un asemenea ritual barbar, sfârşit în mod tragic. Provenită dintr-o familie cu profunde convingeri religioase, tânăra Michaela suferă de epilepsie. Schimbările traumatice prin care trece când îşi părăseşte atmosfera protectoare a căminului familial, plecând la studii într-un centru universitar, presiunile impuse de programul de învăţământ, ca şi prima ei experienţă amoroasă, îi vor agrava condiţia. Ea va avea o cădere nervoasă, ajungând, sub injoncţiunile mamei sale şi ale unui tânăr preot, să creadă că este posedată de diavol,