Militari instruiţi să lustruiască WC-urile au fost trimişi să lupte în Revoluţie.
Până să aflu ce dezvăluiri a mai făcut Grigore Cartianu în ultimul său bestseller despre Revoluţia Română şi ce crime a mai săvârşit Ion Iliescu în decembrie '89 (că doar pe spinarea lui şi-a făcut autorul promovarea volumului!), am citit romanul lui Bogdan Suceavă, „Noaptea când cineva a murit pentru tine" (Editura Polirom, 2010). Cred că este unul dintre cele mai frumoase titluri de roman apărute în ultimii ani. Cartea merită citită şi judecată pentru că este prima operă de ficţiune (după ştiinţa mea) a cărei acţiune este plasată chiar în zilele Revoluţiei, mai precis la 25 decembrie 1989, ziua în care soţii Ceauşescu au fost executaţi.
Romanul lui Bogdan Suceavă (profesor de matematică la Universitatea Fullerton din California şi autorul unui alt roman important, „Venea din timpul diez") este povestea unor oameni simpli, care şi-au consumat viaţa cu lucruri mici şi, dintr-odată, se trezesc că trebuie să facă o revoluţie. Oameni nepregătiţi să înfrunte schimbarea vremurilor. Unul dintre meritele acestui roman este că provoacă întrebări despre modul cum ne-am aşezat noi, ca popor şi ca indivizi, în istorie. Este o chestiune de identitate: ce înseamnă să facem ceva împreună, chiar şi o revoluţie?
Personajul principal, un student în primul an la facultatea de matematică, iese pe străzile unui Bucureşti răvăşit de gloanţe. Debutul cărţii, goana studentului pe străzile în care moartea pândeşte la orice pas, este memorabil şi aminteşte de fragmentul din „Delirul" lui Marin Preda, când personajul principal străbate Capitala terorizată de rebeliune legionară. (În semn de preţuire, Suceavă chiar face o trimitere directă la Preda.) Şi tocmai în acest iureş, cineva îl întreabă pe student: ce cauţi aici? Răspunsul său vine sincer şi firesc: „Am venit să văd lumea cea no
