In ultimele luni, in Bucuresti au aparut, precum ciupercile dupa ploaie, o gramada de sali de jocuri electronice, amplasate ultracentral si ornate cu beculete si jocuri de lumini, menite sa-ti ia ochii asemenea unui Casino din Las Vegas.Dincolo de localurile de care te impiedici pe strada, boomul jocurilor de noroc este confirmat si de numarul de autorizatii emise de Ministerul Finantelor.
Cu tot cu cele cateva zeci de cazinouri clasice, aproape 900 de firme au aparate de joc autorizate. Insa unele au inceput sa-si dezvolte lanturi, astfel ca numarul locatiilor este chiar mai mare. In total, acestea opereaza, potrivit reprezentantilor Ministerului Finantelor, aproape 23.000 de masini de jocuri de noroc.
Mai precis, la fiecare 1.000 de locuitori se gaseste o astfel de masina, de la clasicele pokere electronice plantate in bodegile de la periferia Bucurestiului pana la cele de ultimul racnet, "plantate" in cazinourile de lux.
Autorizatiile date de Ministerul Finantelor arata ca au existat doua explozii ale jocurilor de noroc. Una la inceputul anilor ‘90 si alta in ultimii doi-trei ani. Intre aceste perioade, salile "populare" de jocuri aproape ca disparusera.
Castiguri fara impozit
Principalul avantaj al jocurilor de noroc este ca "legea hazardului" face inaplicabila legea impozitelor. Astfel, desi Codul Fiscal introduce ca principiu taxarea jocurilor de noroc cu 20a, respectiv 25a, mare parte din acestea scapa de impozit pentru ca este imposibil de dovedit cat a fost castigul net - adica diferenta dintre suma jucata initial si cea castigata.
"Cazinourile retin la sursa impozitul doar pentru castigurile din jocuri de tipul tombolelor si jack-potului, de peste 20 de milioane de lei. Restul nu se impoziteaza pentru ca nu-ti poti da seama cat a investit initial clientul", explica Sorin Constantinescu, reprezentantul Asociatiei Organizato