De la începutul lui octombrie 2011 prețul futures pentru țițeiul Brent a crescut de la 100 la peste 126 de dolari barilul, marcând astfel o apreciere de peste 25%. Nici problemele din Iran, nici epuizarea zăcămintelor de petrol şi nici evoluţia cererii la nivel global nu justifică însă o astfel de evoluţie. La baza acestor creşteri se află în realitate sumele imense de bani, tipăriţi fără reţinere de toate marile bănci centrale ale lumii, dar şi măsurile luate de administraţia Obama.
Preţul ţiţeiului s-a majorat spectaculos în timpul crizei. Cu toate acestea, cererea de țiței și produse petroliere în lume nu este în creștere ci, dimpotrivă, în scădere. Statisticile Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) arată că nivelul ofertei de petrol a crescut cu 1,3 milioane de barili pe zi în ultimele trei luni ale lui 2011 în timp ce cererea a crescut doar cu jumătate din această cantitate în aceeași perioadă. Cererea de benzină este în scădere în Statele Unite (cu 8%), în Uniunea Europeană (cu 22%) și chiar şi în China. Acestea sunt motivele pentru care, într-o analiză realizată pentru portalul de știri și dezbateri www.globalresearch.ca, analistul F. William Engdahl susţine că actualele nivele de preţuri pentru petrol sunt artificiale, iar momentul prăbuşirii acestora este din ce în ce mai aproape.
Vezi ce fac țările OPEC cu profiturile de pe urma exporturilor de țiței
Află de ce Traian Băsescu a atacat iarăși Petrom
„Țiței de hârtie”
Engdahl consideră că răspunsul la paradoxul dat de faptul că preţul petrolului creşte în ciuda faptului că oferta creşte iar cererea scade, poate fi găsit la o examinare mai atentă a tranzacțiilor pe petrol realizate pe pieţele futures: așa zisul „țiței de hârtie”. De la achiziționarea companiei de trading pe pieţele de bunuri J.Aron & Co. de către Goldman Sachs în anii ‘80, pieţele futures a
