Dacă ajungeţi în apropierea oraşului Haţeg şi doriţi o escapadă plină de mister, daţi o fugă până la Densuş! Aici puteţi vizita cea mai veche biserică românească, în care se ţin şi astăzi slujbe religioase. Lăcaşul de cult „Sfântul Nicolae” este unul dintre cele mai controversate edificii din Europa. Aflată în apropierea ruinelor fostei capitale a Daciei Romane Sarmizegetusa, Biserica Sfântul Nicolae din Densuş, judeţul Hunedoara, a fost mult timp obiectul multor controverse iscate de oamenii de ştiinţă care încercau să-i stabilească orginea.
Câţiva au considerat că este vorba despre un fost mausoleu al generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci. Alţii au susţinut că actuala biserică e un fost templu roman, ridicat în cinstea zeului Marte.
Susţinătorii acestei ipoteze argumentează prin faptul că altarul este îndreptat către sud şi nu spre est, lucru ce confirmă originea păgână, deoarece lăcaşurile de cult au altarul îndreptat spre est. Un alt argument, care confirmă aceste supoziţii, este legat de acoperiş. Privit din lateral, acesta are forma unei păsări, iar deasupra altarului apar doi lei care stau coadă în coadă.
În curtea lăcaşului de cult există o cruce dăltuită, din vremea celţilor
Nicolae Iorga a plasat însă construcţia monumentului în secolul al XVI-lea, iar istoricul de artă Virgil Vătăşeanu, în ultimul sfert al secolului al XIII-lea. Aceste dispute i-au adus bisericii renumele de „cel mai ciudat edificiu din Ţara Haţegului”.
Criticul şi istoricul literar George Călinescu a scris şi el despre biserica din Densuş, „o biserică bizară, făcută din marmuri şi coloane aduse din Sarmizegetusa”. „Unul dintre cei patru mici stâlpi care susţin îngusta turlă este o stelă romană, purtând numele lui Longinus.
E o marmură cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o st
