Toamna, cam pe vremea asta, în Bucureştiul de altădată se deschideau mustăriile. Oraşul începea să fiarbă, precum vinul cel nou în butoaie, iar străzile căpătau dintr-o dată parfum de... păstrămioară de oaie şi de batal la grătar.
În coasta unui parc liniştit din Capitală, în ultimul week-end din septembrie, fumul grătarelor a început să înalţe lungi fuioare spre cer, dar nu era acolo nici vreo mustărie uriaşă - şi nici vreun altar păgân de jertfă -, ci ditamai târgul culinar: Bucharest Food Festival.
Ajuns la cea de-a patra ediţie, târgul ne-a adus aminte doar prin atmosfera de la intrare - flancată de restaurante în aer liber, cu grătare pe care sfârâiau micii, cârnaţii şi fripturile - de mustăriile de altădată pe care le citam. (Şi, oricum, băutura cea mai cerută a fost berea - chiar, românului nu-i mai place gustul mustului?) Iar efluviile bucatelor nu făceau decât să te atragă spre cortul cel mare, unde erau etalate altfel de bucate, venind din toate zările Europei.
Pentru că ediţia din acest septembrie - a patra - a avut o temă, şi încă una foarte cuprinzătoare: marea gastronomie europeană. Cincisprezece ţări - din cele 27 ale Uniunii - şi-au dat întâlnire la masa românilor care au trecut pragul târgului din Parcul Tineretului. În afară de România, reprezentată de produse autentice, de la brânza în coajă de brad a baciului Ion Istrate, de la Vlădeni, până la horinca Maramureşului sau magiunul Topolovenilor, au mai putut fi degustate - şi cumpărate - preparate provenind din ţări ca: Grecia, Belgia, Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Olanda, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania.
UN RECORD CULINAR
Chiar dacă nu au fost prezente toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, ele au fost totuşi "marcate" cu... câte un metru de sandviş cu ingrediente specifice. Una dintre atr
