Stîrniţi de afirmaţiile lui Neagu Djuvara despre rolul jucat de cumani în întemeierea Valahiei (a Ţării Româneşti) pe la sfîrşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, în fapt reiterări ale unor ipoteze de lucru mai vechi (prezente în studii de Nicolae Iorga şi P.P. Panaitescu), doi istorici francezi de origine română, Matei Cazacu şi Dan Ioan Mureşan, au publicat două studii complementare şi convergente sub titlul comun Ioan Basarab, un domn român la începuturile Ţării Româneşti (Editura Cartier, Chişinău, 2013, 242 p.). Dincolo de aspectele strict polemice, beneficiul intervenţiei lui N. Djuvara şi al replicii celor doi istorici este redeschiderea discuţiei despre întemeierea statală dintre Carpaţi şi Dunăre. Cele două studii ale istoricilor din Hexagon vin cu noi scrutări ale orizonturilor istorice abordate, afirmîndu-le cu curaj şi cu noi argumente ce merită să fie luate în seamă.

În cele ce urmează, din noianul de chestiuni aduse în atenţie, mă voi opri la una singură, anume portretul prezumtiv al lui Basarab, voievodul Valahiei, din Cronica pictată a lui Kálti Márk. În ultimii ani, am fost, probabil, singurul care a propus scrutarea mai atentă a celor două imagini interpretate pînă astăzi ca referindu-se la bătălia de la Posada, aparţinîndu-i miniaturistului maghiar din secolul al XIV-lea. Pornind de la una dintre ele, am avansat ipoteza că faimoasa bătălie ar fi subiectul doar al uneia dintre imaginile respective şi că în cealaltă pare să fie vorba despre o altă confruntare de defileu între oastea lui Carol Robert şi cea a lui Basarab.

Totodată, mi s-a părut că aş putea identifica în mod întemeiat, în partea superioară stîngă a imaginii, chipul unui participant la bătălie din tabăra românească echipat cu o acoperitoare de cap tipică pentru portul cavalerilor stepei, fie ei cumani, fie tătari. Am tr