În prezent, are loc evaluarea tuturor secţiilor şi a clinicilor de anestezie terapie intensivă (ATI) potrivit criteriilor stipulate în Regulamentul de organizare şi funcţionare ATI. În acest sens, între Societatea Română ATI, autoarea regulamentului, şi Ministerul Sănătăţii există un acord pentru concretizarea acestui document. Preşedintele Societăţii Române ATI, profesorul doctor Şerban Marinescu, managerul Spitalului Elias, precizează că au fost elaborate criteriile de organizare a secţiilor şi a clinicilor pe trei nivele în funcţie de personalul medical şi de dotarea cu aparatură de specialitate.

Regulamentul cuprinde, de asemenea, protocoale de tratament şi criterii de internare şi externare a pacienţilor. La capitolul "internare-externare", persistă un subiect extrem de delicat: îngrijirea pacientului în fază terminală. Deoarece Ministerul Sănătăţii nu reuşeşte să creeze o reţea de centre de terapie paleativă, în continuare, pacienţii neoplazici în stare gravă sunt îngrijiţi în ATI. "Ei nu pot fi abandonaţi, dar, în acelaşi timp, trebuie reţinut că un asemenea pacient presupune o îngrijire specială - tratament antialgic, asistenţă psihologică -, care în ATI sunt asigurate de un singur medic.

În clinica ATI a Spitalului Elias au fost şi vor fi internaţi aceşti pacienţi. Avem un departament de oncologie cu 12 paturi şi primim de acolo cazuri în ATI pentru o perioadă. Problemele sunt multiple: avem un număr limitat de paturi, în orice spital din ţară şi din lume, patul ATI este cel mai scump, există priorităţi, de exemplu, un infarct sever, un politraumatizat etc., subliniază profesorul Şerban Marinescu.

În prezent, în ţara noastră se înregistrează un deficit major de medici ATI (avem 1.100 de medici ATI în ţară şi 600 care lucrează în străinătate). În Bucureşti, sunt spitale unde garda este asigurată doar de un medic anestez