Crin Antonescu s-a infuriat, si-a iesit din pepeni, i-au sarit tandara si mustarul, cum se zice mai popular. Nu-i place sa fie criticat, sa fie atins fie si cu o floare, il deranjeaza cand i se vorbeste despre caracterul sterp, oportunist si duplicitar al prestatiilor sale publice. Discursul sau este imbibat de ura si ranchiuna. Recurge la fise de cadre, desigur desfigurate in functie de interesele coalitiei uslaşe. Poate un om cat de cat informat, neorbit de patima partizana, sa se indoiasca de independenta de gandire a lui Andrei Pleşu? Ce reviste citeste Crin Antonescu? Traseistul de profesie invoca apartenenta din trecut la PCR a celor pe care ii detesta, dar uita convenabil sa mentioneze aceeasi afiliere in cazul aliatilor sai Emil Constantinescu, Andrei Marga si Zoe Petre. Doreste mai multe nume si mai multe informatii? In plus, a vorbi despre “fuga” mea din tara imi aduce aminte in mod cu totul dezagreabil de formularile securiste in care cei care luptam in cadrul exilului democratic eram catalogati drept “fugari”. O simpla scapare? Oricum, una menita sa te puna pe ganduri…
Update, 9 mai 2011: In articolul de mai jos am oferit ratiuni pentru a-l compara pe Crin Antonescu cu Stefan Voitec. Pe blogul “In linie dreapta” (o platforma pe care unii o denigreaza drept ”fundamentalista” si pe care eu unul, si nu doar eu, o socotesc inteligenta, informata si ne-ipocrita, avand asadar curajul asumarii deschise a propriilor optiuni), Rasvan Lalu ofera o analiza incisiva a celui pe care il deconspira drept un Oblomov monarhist. O demistificare impecabila, o logica fara fisura.
Ar mai fi ceva de spus: sa faci din apartenenta (pasiva) la PCR un argument impotriva celor pe care vrei sa-i maculezi, atunci cand te infratesti cu veteranul aparatcik Ion Iliescu si cu Dan Voiculescu, cu al sau trecut “luminos” , si sa astepti sa fii sprijinit electoral de masele p
