Un nou studiu efectuat de specialişti �n fizică şi chimie italieni susţine că are destule dovezi care să susţină că Napoleon nu a fost otrăvit pe durata celor şase ani ai exilului său pe Insula Sf�nta Elena. Echipa de cercetători ai Universităţii din Pavia, ai Institutului de Fizică Nucleară Milano-Bicocca şi ai Universităţii Milano-Bicocca au examinat diverse eşantioane de păr care i-au aparţinut fostului �mpărat francez pe parcursul vieţii. Cu ajutorul descenţilor familiei Bonaparte, cercetătorii au intrat �n posesia mai multor şuviţe de păr care i-au fost prelevate lui Napoleon din copilărie p�nă la momentul morţii sale pe s-au efectuat o serie de teste. Cauzele morţii sale răm�n controversate, ipoteza oficială a autorităţilor engleze fiind că Napoleon a murit �n urma complicaţiilor unui cancer stomacal. Ipoteza otrăvirii lui Napoleon a ieşit la iveală �n anul 1955 c�nd au văzut lumina tiparului jurnalul ţinut de Louis Marchand, valetul lui Napoleon. Mărturiile sale cu privire la ultimele luni de viaţă ale �mpăratului i-au �mpins pe o serie de istorici să creadă că Napoleon a fost otrăvit sistematic cu arsenic. Multă vreme această substanţă a fost folosită ca otravă fiind imposibil de detectat. �n 2001, Pascal Kintz, din cadrul Institutului de Medicină Legală din Strasbourg, a alimentat această ipoteză susţin�nd că �n urma unor teste asupra unor fire de păr prelevate fostului �mpărat imediat după moarte au indicat un nivel de arsenic �ntre 7 şi 38 de ori mai mare dec�t cel normal. Numai că analiza cercetătorilor italieni a scos la iveală faptul că de-a lungul vieţii Napoleon a fost �ntr-adevăr expus la niveluri mai mari sau mici de arsenic care �nsă nu i-au fost fatale. Doze diferite de arsenic s-au găsit �n eşantioane de păr care i-au fost prelevate lui Napoleon �n 1805, 1814 şi 1821. Dacă otrăvirea cu arsenic ar fi fost cauza morţii sale, atunci Napoleon ar fi t