Potrivit unor surse diplomatice europene citate de Reuters, reprezentanţii celor 27 au purtat discuţii pe tema sancţiunilor împotriva Iranului în ultimele zile ale lui decembrie şi că toate obiecţiile au fost abandonate.
Cel mai puternic s-a opus embargoului, Grecia, ţară care importă o treime din petrolul său din Iran în condiţii financiare foarte avantajoase. A
lţi doi cumpărători importanţi sunt Spania şi Italia. În total, Uniunea Europeană importă 450.000 de barili pe zi din producţia iraniană de 2,6 milioane de barili, ceea ce face din Europa al doilea importator de petrol iranian după China. Pe locul al treilea se situează India.
La Washington, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a salutat decizia europeană ca fiind "genul de pas pe care am dori să îl vedem făcut nu numai de aliaţii şi partenerii noştri apropiaţi din locuri precum Europa, dar şi din ţări din restul lumii".
Declaraţia trimite în mod transparent la ţări precum China, India, Coreea de Sud şi Japonia, toate mari consumatoare de petrol iranian, dar există puţine şanse ca Washingtonul să convingă aceste ţări să impună un embargo împotriva Iranului.
China, în special, este un aliat al Iranului şi a fost în mod constant o susţinătoare a regimului de la Teheran în Consiliul de Securitate chiar şi atunci când Rusia părea să accepte sancţiuni mai dure împotriva Iranului pentru a-l determina să renunţe la programul nuclear.
De altfel, Beijingul a criticat "sancţiunile unilaterale" anunţate de Casa Albă şi a avertizat că acestea nu vor afecta "schimburile sale energetice" cu Iranul. De altfel, un responsabil al industriei petroliere iraniene a declarat că exporturile de petrol ale ţării sale nu vor fi afectate grav de embargoul european.
Potrivit aceleiaşi surse, Teheranul îşi va reorienta exporturile către China şi celelalte ţăi asiatice dar şi către ţăr