Sorin Oprescu, care aduce ca teribilism și stil populist cu Boris Johnson, primarul Londrei, iese din cînd în cînd cu cîte o nebunie. Întii a fost autostrada suspendată, ironizată de atit. Dar după terminara podului Basarab și a stadionului național, lumea il ia mai in serios. Dacă nebunul își propune ceva, face. Acum vine cu altă poveste – de care unii par deja enervați – vrea ca Bucureștiul să fie port la Dunăre.

text preluat de pe stelian-tanase.ro

Cea mai mare piedică pentru a realiza acest proiect este chiar imaginea proastă pe care o are printre bucureșteni. Mulți încă mai cred că a fost ideea lui Ceaușescu să unească Dunărea cu Capitala, ceea ce a creat o rezistență reală fața de un plan faraonic, fără mare utilitate, spun adversarii lui, și care ar costa și foarte mult. Prețul ar fi cam o jumătate de miliard euro. Dacă s-ar face un referendum printre locuitorii Bucureștiului, mă indoiesc că ideea va trece.

Are mulți adversari, pentru că toată lumea il are în vedere pe Ceaușescu și proiectele lui megalomane, vezi Casa Poporului. E de știut că prima dată ideea a apărut la sfîrșitul secolului al XVlll-lea. Sub Cuza s-a reluat, iar primul proiect ingineresc, cu soluții tehnice, costuri etc. a fost făcut încă în 1880. În perioada interbelică, la sfîrșitul anilor 20, planul este reluat. A venit criza economică și s-a blocat. Carol al ll-lea – mare edil și cu o viziune modernă asupra Bucureștiului – a reluat proiectul, dar războiul a blocat iar realizarea lui.

Regimul Ceaușescu, după ce făcuse canalul Dunăre-Marea Neagră, a trecut in 1984 la realizarea canalului Dunăre-București. Prăbușirea regimului a împiedicat finalizarea lucrărilor, deși mai mult de 2/3 erau gata. Șantierul a fost părăsit în anii 90 și azi zona e in paragină.

În alte țări ca Franța, Anglia, Italia, Olanda, asemenea lucrări s-au făcut încă din Evul Mediu. Noi nu