Reluînd mini-serialul început data trecută, nu mai ştiu dacă am punctat sau nu o coincidenţă notabilă a celei 78-a ediţie a Oscarurilor. Anul acesta, lungmetrajele care candidează la titlul de filmul anului (trofeu ridicat de obicei de producători) sunt aceleaşi intrate în competiţia pentru cea mai bună regie. Şi anume: Brokeback Mountain de Ang Lee, Munich de Steven Spielberg, Crash de Paul Haggis, Good Night and Good Luck de George Clooney şi Capote de Bennett Miller.

În ceea ce priveşte posibilităţile cinematografice de a spune povestea, membrii Academiei au optat pentru clasic pe toată linia, unul dintre motivele pentru care, probabil, Prietenie absolută sau Syriana nu se numără pe această listă. Cu toate acestea, dacă priveşti lista nominalizărilor, constaţi că Brokeback Mountain şi Good Night and Good Luck au câte una la imagine, iar Crash plus Munich la montaj. Grosul nominalizărilor îl au însă la actori sau la scenarii, pe cele tehnice racolîndu-le în masă, de exemplu, Memoirs of a Geisha. Concluzia este că în acest an, membrii Academiei au dat ,detaliile" pe subiect. Din acest punct de vedere, toate cele cinci filme au conflicte grele la activ: rasismul în Crash, McCarthy versus libertatea presei în Good Night and Good Luck, palestinieni vs. israelieni în Munich, homosexualitate versus societate în Brokeback Mountain şi, scriitorul-exploatator al unui subiect contra conştiinţei morale în Capote.

Ultimul nu e (slavă domnului Miller) o biografie din aceea sălcie ca Walk the Line. În loc să bată praful de pe tobă despre cum Capote şi-a tras homosexualitatea din relaţiile dificile cu mămica lui, Miller se concentrează asupra unui episod care i-a dus cariera ,pe culmi", curmîndu-i-o totodată: scrierea volumului Cu sânge rece. Inspirat - puţin spus, alţii îi zic non-ficţiune de-a dreptul - din-

tr-un caz real, în speţă din uc