Letonii s-au pronuntat intr-un procent de 74,62% impotriva adoptarii limbii ruse ca a doua limba oficiala in tara lor in referndumul de sambata, potrivit rezultatelor partiale comunicate de Comisia electorala, anunta AFP.
In urma numararii buletinelor de la aproape doua treimi din birourile de vot, numai 25,06% dintre participanti s-au declarat in favoarea instituirii limbii ruse ca a doua limba oficiala in Letonia.
Rusia insa a denuntat duminica referendumul, considerand ca rezultatele nu reflecta realitatea intrucat 300.000 de rusofoni au fost privati de dreptul de vot.
"Rezultatele sunt departe de a reflecta situatia reala pentru ca 319.000 de apatrizi au fost privati de dreptul lor de a se exprima, desi mare parte dintre ei au fost nascuti si au trait de mult timp in Letonia", a declarat minsiterul rus al afacerilor externe intr-un comunicat.
Rata de participare la referendum a fost de 69,23%.
"Este o problema de identitate nationala, ceea ce explica de ce majoritatea oamenilor nu au considerat referendumul ca fiind un simplu joc politic si au participat atat de masiv", a declarat pentru AFP, Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Riga.
Comunitatea rusofona din Letonia, formata in special din imigranti rusi instalati in aceasta tara in perioada sovietica, reprezinta mai putin de o treime din populatia de doua milioane de locuitori. Rusofonii au initiat acest referendum, considerandu-se discriminati, in timp ce majoritatea letona, care s-a opus acestui demers, sustine ca limba rusa le-a fost impusa in viata publica in perioada dominatiei sovietice Letonii s-au pronuntat intr-un procent de 74,62% impotriva adoptarii limbii ruse ca a doua limba oficiala in tara lor in referndumul de sambata, potrivit rezultatelor partiale comunicate de Comisia electorala, anunta AFP.
In urma nu
