Un caz grav, trecut prea ușor cu vederea: pe data de 19 octombrie, un „control de rutină“ la Aeroportul Otopeni se soldează cu depistarea unui cetățean rus suspectat de spionaj economic. A doua zi, în seara zilei de 20 octombrie, Poliţia Rutieră oprește în Snagov o mașină cu număr diplomatic, tot ca urmare a unui „control de rutină“, și întocmește dosar penal unui cetățean rus care refuză să sufle în fiolă. A treia zi, pe 21 octombrie, un alt diplomat rus accidentează o tânără pe trecerea de pietoni, refuză alcooltestul, iar astăzi nu mai este în țară. Ce-i cu vânzoleala asta rusească? Există vreo legătură între cele trei cazuri?

Între primele două, aproape sigur. Surse diplomatice și judiciare indică faptul că între rusul de la Otopeni și cel de la Snagov există o strânsă legătură. Al treilea caz este, după toate indiciile, o întâmplare nefericită. Și aceasta ascunde însă detalii relevante care ilustrează un mod neprincipial de acțiune.

Primul cetățean rus, identificat sumar cu inițialele O.M., este acuzat de procurori că ar fi încercat să scoată din țară documente și hărți geologice, conținând date clasificate despre zăcămintele de cupru și metale rare de la Moldova Nouă.

Cetățeanul rus nu pare a fi doar om de afaceri, interesat de privatizarea exploatării de cupru, și nici firma elvețiană pe care o reprezintă nu pare chiar așa de capul ei. Nici diplomatul rus oprit la Snagov, identificat sub numele de Alexey Bulanov, secretar III la ambasadă, nu se arată a fi doar diplomat. Amândoi par să aibă o pasiune comună: informațiile secrete despre zăcămintele de cupru, în special de la Suvorov (ironia sorții, cu nume tot rusesc).

La ce le-ar folosi rușilor hărți, date și informații secrete despre zăcământul de la Suvorov, considerat important? În primul rând, ar diminua capacitatea de negociere a statului român, care se tot căznește să-și vândă