Curtea Constituţională s-a pronunţat şi a decis că suspendarea preşedintelui Traian Băsescu este constituţională. „În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a hotărît: 1. Constată că procedura privind suspendarea din funcţia de Preşedinte al României a domnului Traian Băsescu a fost respectată; 2. Constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României; 3. Constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 98 alin. (1) din Constituţie, interimatul funcţiei de Preşedinte al României se asigură de preşedintele Senatului, domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu“.

Preşedintele Băsescu este doar suspendat, dar nu a fost demis. Urmează o consultare electorală, un referendum, pe 29 iulie. Puterea votului va decide dacă Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni sau se organizează alegeri prezidenţiale anticipate.

Cînd scriem despre puterea votului ne lovim, de fapt, de o neclaritate. USL şi Traian Băsescu au spus că respectă, în integralitate, deciziile Curţii Constituţionale. Preşedintele României, în intervenţiile sale de la Parlament, n-a pronunţat niciodată sintagma „lovitură de stat“, vorbind doar de „o puternică zdruncinare a statului de drept, spre a-l pune la dispoziţia USL“, precizînd însă că a respectat întotdeauna deciziile Curţii Constituţionale. A făcut-o şi cu ocazia suspendării, Crin Antonescu devenind preşedinte interimar, preluîndu-şi atribuţiile la Cotroceni. Problema este că referendumul se desfăşoară sub spectrul unei neclarităţi legislative. Pe de o parte, avem decizia Curţii Constituţionale, care spune că Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. Pe de altă