România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti, a declarat, azi ministrul de Externe, Andrei Marga, referindu-se la legea aflată în dezbatere parlamentară în Ucraina, în care se face distincție între limba română şi cea moldovenească. Sursa: www.mae.ro
"Este vorba de o primă lectură a unui proiect de lege, iar întrebarea este dacă distincţia dintre limba română şi limba moldovenească preluată în acest proiect de lege este validă”, a declarat Marga, într-o conferință de presă.
El a precizat că nu există diferenţe între limba moldovenească şi limba română, ci există doar ”o limbă română care e vorbită în diferite provincii, sigur, cu accente dialectale, dar aceasta este o altă problemă”.
De asemenea, ministrul a arătat că această poziţie a României este în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, "care a spus mereu că e vorba de aceeaşi limbă, de limba română".
Problema se află şi în atenţia Înaltului Comisar pentru Minorităţi al OSCE și a Consiliului Europei, care au formulat o serie de recomandări în acest sens.
"Noi reacţionăm acum la o primă lectură, această lege nu este adoptată, dar poziţia noastră este că există limba română şi aceasta este limba pe care o vorbim şi noi, şi cetăţenii Republicii Moldova", a conchis Marga.
Rada Supremă (Parlamentul de la Kiev)a aprobat, în primă lectură un proiect de lege privind limbile de stat din Ucraina.
Proiectul de lege păstrează prevederea prin care limba ucraineană este singura limbă de stat, dar adaugă că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.
Dacă legea va fi votată, autorităţile locale vor fi obligate să publice actele în limba