Artist de origine afro-germanică, al cărui sound i-a câştigat milioane de fani, Patrice este influenţat de rădăcinile muzicii reggae şi de producţiile dub din Jamaica şi Marea Britanie. Muzica sa este o fuziune între stilul lui Bob Marley (a înregistrat, de altfel, cover-uri după It Hurts to Be Alone şi No Woman, No Cry) şi Prince (melodiile reggae tradiţionale se combină cu balade, chitara acustică, funk şi pseudo-jazz). Tipul de hibrid pe care urmaşii lui Marley, cel mai cunoscut “produs” jamaican, îl caută de ani întregi, cu rezultate îndoielnice, spun criticii. Patrice pare să fi reuşit fuziunea, creând un sound molipsitor. Versurile lui vorbesc despre mândria de a aparţine rasei, rebeliune, spiritualitate, viaţă şi moarte.

Hituri precum Soulstorm, Up in My Room şi Everyday Good ridică de doi ani în picioare cluburile underground din Capitală şi plajele din Vama Veche. Patrice Bart-Williams s-a născut în 1979, la Kerpen, în Germania. A crescut ascultând Burning Spear, Fela Kuti, Bob Marley şi Bob Dylan. Primele melodii le-a compus la 12 ani. Şi-a petrecut adolescenţa cu diverse trupe, promotoare ale genului afro-beat/reggae, prin intermediul cărora ajunge să-l cunoască pe Matthias Arfmann, cel care i-a produs EP-ul de debut, Lions, apărut pe piaţă în 1999.

Combinaţia de stiluri pe care o adoptă (reggae, soul, folk) a atras atenţia caselor de discuri importante, iar primul său album, Ancient Spirit, ajunge să fie produs de Sony în anul următor. În 2002, vede lumina zilei How Do You Call It?, un album mai finisat şi mai puţin idealist decât cel dinainte. Anul care urmează, Patrice face echipă cu Silly Walks Movement pentru a produce Silly Walks Meets Patrice, iar în 2005 colaborarea se prelugeşte pentru albumul Nile. Probă a stilului său neconvenţional, Nile face greu de încadrat muzica lui Patrice, un R&B/neo-soul, în genul reggae. Pe 23 iunie, Pat