Odată cu ascuţirea competiţiei interregionale, bănăţenii sunt puşi în faţa unei dezbateri identitare. Timişorenii au început să pună sub semnul întrebării zicala care reflecta starea de spirit în vestul ţării: „Banatu-i fruncea“. Însăşi chestionarea acestei sintagme a mândriei regionale este un indiciu al potenţialului declin. Sursa: Horia Călăceanu
Campania a fost declanşată pe un forum electronic, unde fiecare localnic e invitat să voteze şi să-şi prezinte argumentele, apoi continuată pe străzile municipiului. „Trecem printr-o perioadă în care avem nevoie de răspunsuri concrete şi de opinii avizate. În care trebuie să fim uniţi, să fim timişoreni adevăraţi. Şi, nu în ultimul rând, să ne găsim spiritul. Dumneavoastră ce credeţi? Mai suntem fruncea?“ - cu acest discurs, un grup de iniţiativă a lansat o dezbatere, acum două zile, în Timişoara.
Organizatorii acestui demers au lipit stickere roşii, sub forma unor semne de întrebare, pe clădirile care ar putea să le alimenteze sau submineze timişorenilor mândria locală.
Caracteristici: Fair-play şi spiritîntreprinzător
Nimeni nu ştie când a apărut zicala „Banatu-i fruncea“. Specialiştii în etnologie şi istorie nu au făcut decât să constate existenţa ei. „Este formula cea mai cunoscută a unui stereotip intern şi autoevaluator. De obicei, suntem obişnuiţi cu stereotipuri externe şi defăimătoare. Nu e o surpriză să credem lucruri frumoase despre noi, toate populaţiile de pe Pământ cred despre ele că reprezintă cea mai bună soluţie de organizare socială, surpriza vine din aceea că, în Banat, acest lucru e afirmat cu tărie“, explică Otilia Hedeşan, etnolog în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii de Vest.
Potrivit unui studiu al Academiei Române din 2006, bănăţenii au capul mare şi turtit, nasul lung. În unele zone, femeile sunt mai robuste decât bărbaţ ii,