Cinci parlamentari propun trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) din subordinea Ministerului Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ a României. Principalul motiv pentru acestă modificare a proprietarului registrului este aceea că ONRC este o instituţie rigidă şi că în plan local camerele de comerţ nu pot atrage finanţări europene. În 2009 un proiect de lege similar a fost declarat neconstituţional. Curtea Constituţională a decis că un astfel de serviciu nu poate fi trecut în domeniul privat şi că în 33 de stare din Europa Registrul Comerţului este sub autoritatea statului.

Pe 21 februarie cinci deputaţi (Alina Gorghiu, Aurel Vainer, Marko Attila, Mircea Grosaru şi Florin Iordache) şi un senator (Klárik László Attila) au depus la Senat o propunere legislativă prin care cer trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. În expunerea de motive a proiectului parlamentarii au menţionat că Registrul Comerţului funcţionează acum deficitar şi este rigid. "Sistemul registrului comerţului aflat în subordinea Ministerului Justiţiei se dovedşte a fi unul rigid, lipsit de capacitatea de adaptare rapidă a sistemului informatic care să permită procesarea datelor", se menţionează în expunerea de motive. Deputaţii mai spun că unul din motivele pentru care registrul trebuie să treacă de la MJ la CCRI pentru că altel camerele de comerţ nu pot accesa finanţări pe fonduri europene.

"Lipsirea camerelor de comerţ de registrul comerţului face ca toate aceste instituţii să nu poată accesa, spre exemplu, fonduri europene, în beneficiul comercianţilor şi astfel nu poate să atingă scopurile pentru care legiuitorul le-a infiinţat prin Legea nr. 335/2007. De altfel este de notorietate că în mentalul colectiv, cât şi în reflexul instituţiilor statului, registrul com