Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a a vernisat astăzi micro-expoziţia "Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale”, din cadrul proiectului "Exponatul lunii”.
După un complicat proces de restaurare, MNIR prezintă publicului o capodoperă a artei medievale, care este în acelaşi timp şi una dintre cele mai cunoscute imagini ale Evului Mediu românesc: fresca cu tabloul votiv al domnitorului Neagoe Basarab şi al familiei sale de la Mănăstirea Curtea de Argeş. Alături de acesta este expusă şi fresca cu portretul domnitorului Radu cel Mare, de asemenea "recondiţionată” în urma unei minuţioase şi complicate operaţiuni de restaurare.
A fost un moment emoţionant, atunci când, după sute de ani, chipurile şi straiele voievozilor, ale Doamnei Despina Miliţa şi ale celor şase copii ai lor au apărut de sub vălul de ceaţă, din nou strălucitoare şi curate. Aşa cum a spus şi directorul MNIR, dl. dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost o bucurie să fie restaurate aceste fragmente din fresca mănăstirii Curtea de Argeş, pentru că, fără această muncă a specialiştilor, minunile artei Ţării Româneşti ar fi dispărut iar generaţiile viitoare nu ar mai fi avut ce să admire.
Sunt doar două fragmente dintr-un monument istoric, dar atunci când le priveşti sentimentul de măreţie este prezent.
În 2012, s-au împlinit 500 de ani de la preluarea tronului Ţării Româneşti de către Neagoe Basarab, un domnitor iubitor de cultură.
În timpul său a fost ridicată mănăstirea de la Curtea de Argeş, a fost repusă în funcţiune tipografia adusă în Valahia, în 1508, de călugărul sârb Macarie. Neagoe Basarab este autorul primei lucrări de tip parenetic din spaţiul românesc, redactată între 1517-1521, în limba slavonă: "Învăţăturile bunului şi credinciosului domn al Ţării Româneşti Neagoe Basarab Voievod către fiul său Teodosie Voievod”. @N
