Amenda de 400 de lei pentru fiecare hectar de pământ nelucrat nu-i sperie prea mult pe ţăranii din judeţul Olt. Administratorii asociaţiilor nu cred că micii proprietari îşi vor vinde pământurile. Fie le vor trece la societăţi, fie le vor munci singuri, chiar dacă ies în pierdere.

„Sub niciun chip nu mi‑aş vinde pământul. În fiecare an, lucrările, sămânţa şi oasele mele rupte fac mai mult decât scot de pe el. Ştiu că ies în pierdere, dar nu pot să-l las pârloagă, fiindcă ar râde tot satul de mine. Şi e pământul lăsat de tata...", spune un locuitor din comuna Stoicăneşti. Cu un ridicat simţ al proprietăţii, pentru ţăranii din Câmpia Boianului, pământul retrocedat, lăsat moştenire din moşi-strămoşi, înseamnă în egală măsură atât mijloc de subzistenţă, cât şi vădită demnitate.

Unde-i lege,nu-i tocmeală

Cu puţin timp în urmă, Ministerul Agriculturii anunţa un proiect de lege privind amendarea proprietarilor care nu-şi lucrează terenurile, proiect care ar urma să fie trimis în Parlament în această primăvară. Prin această măsură, oficialii ministerului preconizează că taxa de 400 de lei pentru hectarul nelucrat va aduce milioane de hectare în circuitul agricol şi va forţa primăriile să clarifice şi să urgenteze rezolvarea statutului juridic al terenurilor. În principiu, odată aprobată, legea pare a-i afecta în special pe bătrâni sau pe cei cu venituri foarte mici, care fie vor trebui să lucreze pământul (urmând să primească o subvenţie de 130 de euro), fie îşi vor da terenul în arendă, fie îl vor vinde la un preţ foarte mic. Citiţi şi: Străinii, speriaţi de taxa pe pârloagă

În atare condiţii, analiştii apreciază că mulţi ţărani îşi vor vinde pe nimic pământurile, terenuri care vor fi în special cumpărate de către străini. Sunt însă voci care spun că statul ar trebui să-i amendeze pe cei care, deşi primesc subvenţii, lasă pământul pârloagă, şi n