În septembrie, Codul insolvenţei ar putea ajunge pe masa Guvernului, iar specialiştii speră ca până la finele acestui an să intre deja în vigoare. Apar modificări semnificative, majoritatea orientate înspre limitarea posibilităţilor ca insolvenţa să fie utilizată abuziv. O altă parte vizează egalizarea drepturilor creditorilor cu cele ale debitorilor.

Modificările aduse celor două coduri civile, precum şi explozia din ultimii ani a insolvenţelor nu puteau să nu ducă la schimbarea legislaţiei insolvenţei, susţin specialiştii. Astfel, a apărut ideea construirii primului Cod al insolvenţei din Europa. O primă formă a documentului este acum gata şi se pregăteşte să ajungă pe masa Guvernului după o perioadă în care va sta, pentru consultare, pe site-ul Ministerului Justiţiei. Actul va conţine tot ceea ce înseamnă proceduri de insolvenţă şi preinsolvenţă, inclusiv legea falimentului băncilor, a societăţilor de asigurări, precum şi reglementarea insolvenţei transfrontaliere. O noutate absolută o constituie reglementarea insolvenţei grupurilor de firme sau a holdingurilor. De altfel, revista Capital a scris în premieră despre cele mai importante modificări încă din luna martie. Principalul scop al noului Cod este descurajarea utilizării frauduloase a procedurilor de insolvenţă şi stimularea, pe cât posibil, a reorganizărilor. În prezent, doar aproximativ 5% din firmele care intră în insolvenţă reuşesc să evite falimentul, în condiţiile în care, în ultimii cinci ani, peste 100.000 de firme au utilizat această procedură. Cazurile în care administratorii îşi cer singuri insolvenţa şi apoi încearcă, prin diverse metode, să păstreze controlul asupra firmei fără a mai achita datoriile către creditori sunt din ce în ce mai frecvente, iar legea actuală este destul de permisivă în acest sens. Noul Cod aduce însă schimbări majore şi din acest punct de vedere.

Proritat