Liceeni bucureşteni au ajutat cu haine şi jucării, strânse printr-o campanie pe Facebook, o familie nevoiaşă cu mulţi copii.

Voi n-aţi văzut niciodată un Moş Craciun cu lacrimi în ochi. Noi, echipa proiectului caritabil "O şansă copilului de la ţară", l-am zărit ştergându-şi-le pe furiş, atunci când l-am dus la micuţii din comuna Brezoaiele din judeţul Dâmboviţa.

Colindul cântat la gura sobei de trei surioare blonde au săpat în sufletele noastre credinţa că trebuie să facem mai mult.

"Moşul" trebuie, câteodată, să şlefuiască şi destine. Întâi am ascultat-o pe Georgeta, un îngeraş blond cu ochi albaştri, cântând printre piticii de la grădiniţa unde mersesem cu microbuzul încărcat de "cutii magice", pline cu jucării, hăinuţe şi cozonaci.

A fost un moment în care toată hărmălaia din încăpere încetase, copiii îşi strângeau la piept darurile, iar noi ascultam fascinaţi colindul Naşterii Domnului cântat de un ghindoc de fată, emoţionată în faţa Moşului.

"Georgeta mai are trei surori. Toate cântă superb, sunt copii buni, dar aici, la ţară, dintr-o familie săracă, cine poate să se ridice?", îmi şopteşte educatoarea.

Şase suflete într-o cameră

Am mers, apoi, la Georgeta acasă, să ducem daruri şi să le cunoaştem şi pe celelalte "privighetori". Acolo am aflat şi am văzut teribila situaţie a familiei Dobre.

Şase persoane, părinţii şi fetele, locuiesc într-o singură cameră, din cauză că lemnul pentru foc nu le ajunge decât pentru atât. Un pat, un fotoliu rabatabil, o sobă abia tencuită şi o masă pe care stau cele mai de preţ obiecte ale familiei – televizorul şi calculatorul - sunt universul celor patru fete.

Ele şi parinţii lor au trecut prin multe. Casa le-a luat foc cu ceva timp în urmă, dar "tati" totuşi a reuşit să o readucă la un stadiu locuibil. Părinţii n-au un venit stabil, deoarece tatăl n-a mai găsit serviciu la oraş