Printr-o declaraţie de presă ţinută joi 24 septembrie 2009 la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu a anunţat convocarea pentru 22 noiembrie 2009, ziua scrutinului prezidenţial, a unui referendum vizând reducerea Parlamentului la o singură Cameră şi a numărului de parlamentari de la 471, câţi sunt în prezent, la 300.
Coaliţia politico-mediatică anti-Băsescu s-a pus imediat în mişcare pentru a combate intervenţia prezidenţială.
Convocaţi de urgenţă pe televiziunile mogulilor, la care au acces la orice oră din zi şi din noapte, adversarii lui Traian Băsescu din politică şi din presă şi-au concentrat atacurile asupra următoarelor puncte:
- E o manevră electorală incorectă, dat fiind că un candidat la Preşedinţie îşi foloseşte prerogativele de preşedinte în exerciţiu pentru a obţine un câştig electoral.
- E o nouă expresie a disperării lui Traian Băsescu, tot mai conştient că va pierde alegerile.
- E un nou moment în strădania lui Traian Băsescu de a instaura dictatura.
Televiziunile mogulizate de mult nu mai respectă principiul sfânt al dezbaterii pro şi contra. Pentru comentarea intervenţiei lui Traian Băsescu au fost invitaţi cu precădere adversari ai preşedintelui. Acolo unde televiziunile s-au făcut că sunt imparţiale, s-a apelat la un truc vechi în presa partizană. Cei pro Traian Băsescu au fost copleşiţi de numărul uriaş al celor contra sau, mult mai perfid, cei pro au aparţinut administraţiei prezidenţiale, din start intervenţiile lor fiind suspectate de părtinire.
În aceste condiţii, atacurile de mai sus n-au fost supuse minimului examen critic, aşa cum se cuvine din partea unei prese puse în slujba adevărului, şi nu a unui candidat.
S-ar fi cuvenit remarcat astfel că nu numai Traian Băsescu, dar şi ceilalţi candidaţi folosesc prerogativele funcţiei lor pentru a obţine ceva câştig electoral. Nu
