Preşedintele Traian Băsescu a declarat duminică la Pro TV la emisiunea „După 20 de ani“ că după terminarea mandatului ar investi într-o fermă de 250 de hectare de teren arabil, din care 50 de hectare de livadă, un plasament în agricultură fiind singurul motiv pentru care ar fi dispus să ia un credit bancar. Care este investiţia necesară pentru a construi de la zero o fermă de 250 de hectare în producţia de cereale şi în pomicultură, în cât timp se recuperează investiţia şi ce rulaje anuale poate genera o asemenea afacere?
Investiţia totală într-o fermă de 200 de hectare de teren arabil şi într-o livadă de 50 de hectare se ridică la circa 2,8 mil. euro, sumă ce include banii necesari pentru achiziţia de teren, utilajele şi echipamentele, dar şi un sistem antigrindină şi alte elemente de infrastructură, spun fermierii.
Mai mult de două treimi din totalul unei astfel de investiţii ar fi acoperite de plasamentul din pomicultură în condiţiile în care o livadă industrială de 50 de hectare va „înghiţi“ rapid două milioane de euro.
„În pomicultură şi în agricultură în general dacă nu eşti atent te poţi duce foarte uşor în cap. Din zece ani, trei sunt proşti, patru normali şi alţi trei buni, lucrurile se echilibrează în timp“, explică Emil Farago, preşedintele grupului de producători de fructe Societatea Agricolă a Producătorilor de mere Dedrad Batoş, care deţine o livadă de 400 de hectare în judeţul Mureş.
Astfel, o livadă modernă de meri în sistem industrial cu o densitate de 2.500-3.000 de pomi pe hectar implică achiziţia a cel puţin cinci tractoare speciale pentru pomicultură, a cinci pompe de stropit copacii, a mai multor costioare, alte utilaje, dar şi a unei plase antigrindină. „Primele încasări vor veni din al doilea şi al treilea an. În al doilea an o livadă de meri poate să facă 7-10 tone/hectar, iar în anul patru producţia creşte la 2
