Aflat în nordul Capitalei, complexul pe care se desfăşurau întreceri hipice a fost demolat în anii ’60-’70. În locul hipodromului s-au ridicat mai întâi Casa Scânteii, iar apoi Complexul Expoziţional, Romexpo. Mai citiţi

Bucureşti: REPORTAJ / Republicii, stadionul îngropat

REPORTAJ / Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din România

Bucureşti: REPORTAJ / Primul cuplaj pe “Venus”, în 1935

Bucureşti: Rugby-ul, la kilometrul 0

Bucureşti: REPORTAJ / Velodrom sau piesă de muzeu?

Patru sporturi au fost practicate încă din secolul XIX, de români: gimnastica, scrima, tirul şi călăria. Discipline care aveau legătură directă cu armata, ultimele trei au beneficiat de o atenţie sporită din partea guvernanţilor până în 1947. Iar sportul ecvestru, prin cursele de trap şi de galop, a atras cu timpul şi foarte mulţi spectatori. Apariţia în 1862, la Iaşi, a Jockey-Club-ului, a condus la organizarea unor întreceri dotate cu premii, iar ulterior şi a unor hipodromuri. În Muntenia, în 1871, se înfiinţează şi Societatea Ecvestră Română, transformată ulterior în Jockey Club. În 1874, lângă şoseaua Mogoşoaia se amenajează primul veledrom din zona Capitalei. El se chema Suhr, numele fiindu-i dat de circul aflat tot acolo. Dezvoltarea sportului ecvestru este dovedită şi de faptul că în 1876 au loc curse pe câmpurile Floreasca şi Colentina, pe primul amenajându-se un alt hipodrom, ce-i drept destul de rudimentar.

Bază hipică pe 60 de hectare

Amenajarea unui nou hipodrom, la standardele acelor vremuri, debutează la începutul secolului XX. Proiectul a fost încredinţat lui I. D. Berindei, arhitect căruia i se datorează proiectarea Palatului Culturii din Iaşi, Casei Asan (Casa Oamenilor de Ştiinţă) şi Casei cu Lei (Muzeul Muzicii), dar şi amenajarea Parcului Carol. În 1908, în nordul Bucureştiului, pe locul donat d