Indiferent că a fost vorba de bacalaureat sau de evaluarea națională, examenul la matematică a arătat un adevărat dezastru: majoritatea notelor sunt mici și foarte mici. Trei profesori cunoscuți oferă soluții la această criză Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Rezultatele obţinute în ultimii ani de elevi la examenele de matematică arată că pentru cei mai mulţi dintre ei această materie rămâne o mare necunoscută.
Cu toate acestea, sistemul continuă să meargă înainte şi să producă noi generaţii de absolvenţi cu rezultate catastrofale la examene. Ce este de făcut pentru ca această situaţie să se schimbe?
„Evenimentul Zilei” a rugat câţiva profesori remarcabili de matematică să facă o analiză a problemei şi să ofere soluţii. „Inteligenţa în ştiinţele exacte se împarte egal, nu există popoare mai competente sau mai puţin competente. Dovadă: inginerii români care lucrează la Microsoft”, explică profesorul Nicuşor Dan.
Întrucât nu zestrea genetică ne lipseşte, explicaţiile trebuie căutate în altă parte.
Creativitate în loc de memorare
Varujan Pambuccian, profesor universitar la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, punctează: „Sistemul de învăţământ este într-o criză profundă nu doar la noi. El s-a conturat în felul în care arată astăzi undeva la mijlocul secolului XIX când începea prima revoluţie industrială care avea nevoie de forţă de muncă cu o pregătire oarecum omogenă şi tipizată. De-atunci mari modificări în felul în care se învaţă astăzi nu s-au făcut. Or, aici cred că este cheia”.
Dacă sistemul de învăţământ a fost cristalizat acum peste 150 de ani, e foarte greu ca el să mai facă faţă lumii în care trăim. „Acum, creativitatea contează. Nu mai este nevoie de o forţă de muncă care a învăţat pe de rost o serie de lucruri pe care ştie să le replice întocmai şi la timp şi în ordinea în care trebuie ele replicate”, adaugă uni
