Prezent joi seara la Sinteza zilei de pe Antena 3, fostul colonel de securitate Ilie Merce a incercat sa descifreze pentru telespectatori mecanismele relatiei dintre ofiter si informator.

M-am convins inca o data, ascultand raspunsurile interlocutorului la intrebarile mele precise, ca una dintre cauzele evidentei manipulari numite Dosariada sta in lipsa de profesionalism a presei noastre.

Din 1990 si pana azi m-am preocupat, chiar daca nu in principal, de studierea Serviciilor Secrete, intre care am inclus Securitatea. Nu intamplator precizez si Securitatea. Securitatea a fost inainte de toate un serviciu secret. Ca si SRI de azi. Ca si SIE. Ca si DIA. Mijloacele de operare au fost cele ale oricarui serviciu secret modern, inclusiv ale unui serviciu intr-o democratie. Ca aceste mijloace au fost puse in principal in slujba regimului politic numit dictatura ceausista e o alta problema. Mijloacele, repet, mijloacele sunt insa comune tuturor serviciilor secrete, pentru ca sunt mijloacele unei profesii.

A unei profesii fara nici o legatura cu morala.

Sub semnul preocuparii pentru a descifra mecanismele Securitatii, am scos la editurile pe care le-am condus doua volume importante: Cartea alba a Securitatii. Istorii literare si artistice. 1969-1989 (Editura Presa Romaneasca, 1996) si Spionajul si contraspionajul pe intelesul tuturor (Editura Evenimentul Romanesc, 2000). Scriam la vremea respectiva in Prefata celei de-a doua carti ca marele ei avantaj consta in "initiativa autorului de a explica numerosi termeni folositi de fosta Securitate", in conditiile in care dezbaterile din presa, "politizate excesiv, au pus in circulatie termeni folositi alandala, cu un continut departe de cel adevarat". Cartea a fost scrisa si a aparut in contextul campaniei duse de regimul CDR in chestiunea deconspirarii fostei Securitati. Se afla la putere azi tot un soi de