Zoom János Kádár
János Kádár, pe numele său János Jozsef Csermanek, s-a născut în 26 mai 1912 în oraşul Fiume (astăzi Rijeka din Croaţia) şi a fost conducătorul comunist al Ungariei din 1956 şi până în 1988. Între 1956 şi 1958, precum şi în perioada 1961 - 1965, Kádár a fost şi prim-ministru al Ungariei. Numele conspirativ Kádár (în maghiară, „kádár“ înseamnă „dogar“) şi l-a luat în 1943, când făcea parte, alături de László Rajk, din mişcarea comunistă subterană din Ungaria.
(Foto Guliver / Getty Images)
János Kádár a căutat să construiască un comunism cu faţă umană într-o Ungarie răvăşită de invazia tancurilor sovietice din noiembrie 1956. Liderul maghiar a pus mai presus de toate îmbunătăţirea nivelului de trai şi reconcilierea socială, îndepărtându-se astfel de linia dură a comunismului stalinist. Vizitând Ungaria în primăvara lui 1961, tovarăşii români erau uimiţi şi revoltaţi de măsurile adoptate de Kádár şi de ceea ce ei numeau „ploconeala faţă de mase”.
După înăbuşirea revoluţiei maghiare, în noiembrie 1956, János Kádár a revenit la Budapesta, de la Moscova, cu inima strânsă. Hruşciov pusese pe umerii lui sarcina grea de a reface partidul, de a reconstrui sistemul. Ungaria era zguduită de revoltele anti-comuniste şi anti-sovietice care nu fuseseră lichidate complet la sosirea sa. Industria, aparatul administrativ şi de partid nu mai funcţionau iar toată lumea îl vedea ca pe un trădător. La Naţiunile Unite se formase o comisie însărcinată cu investigarea evenimentelor din Ungaria, iar Imre Nagy, adăpostit la Ambasada iugoslavă, refuza să-şi prezinte demisia. Străzile Budapestei erau pline de moloz, cioburi, sânge.
János Kádár se afla la mijloc, între un popor în faţa căruia nu avea nici un pic de credibilitate şi „prietenii” sovietici, care aşteptau şi cereau de la el o „mână de fier”. Cu toate acestea, perioada lui Kád