Munţi de deşeuri străjuiesc intrarea în Parcul Naţional Retezat. Principalii vinovaţi: cabanierii şi turiştii.
Parcul Naţional Retezat se transformă încet-încet într-o groapă de gunoi, iar vina aparţine în egală măsură cabanierilor şi turiştilor care vin aici. Paradoxal, nici o autoritate nu se grăbeşte să ia vreo măsură, chiar dacă peisajul este dezolant.
Cea mai afectată zonă este cea de la Cârnic, zona-tampon a Parcului Naţional Retezat. Aici zăceau neridicate mai multe containere de gunoi care dădeau pe dinafară, în timp ce mormanele de deşeuri erau scormonite de mai mulţi câini fără stăpân, în căutare de hrană. „Am urcat de sărbători pe munte, însă am fost dezamăgit de ceea ce am văzut chiar la întrarea în Parcul Naţional. Spre norocul nostru, dezastrul ecologic nu l-am găsit şi în Parc, la Pietrele. Este o privelişte urâtă şi cineva ar trebui să intervină", spune Sandu, unul dintre turiştii care a ales să viziteze această frumuseţe a naturii.
Şoc cultural
Mult mai şocant este peisajul pentru turiştii străini, care nu înţeleg nici lipsa de civilizaţie şi nici indolenţa autorităţilor, mai ales că pârghii sunt suficiente pentru a interveni. Din această lună însă, cei care administrează Parcul Naţional Retezat vor să ia taurul de coarne şi au instituit o taxă de vizitare de cinci lei, valabilă pentru şapte zile, indiferent de numărul de intrări în Parc.
Cu aceşti bani, administratorii spun că vor să transporte containerele de gunoi la groapa de deşeuri. De asemenea, turiştii vor primi şi câte o pungă pentru deşeuri, ca să nu le mai împrăştie la voia întâmplării. Anul acesta, Parcul Naţional Retezat împlineşte venerabila vârstă de 75 de ani de când a fost înfiinţat. Rezervaţia are o suprafaţă de 38.047 hectare, care a fost stabilită în anul 2000 de Parlamentul României. Suprafaţa parcului are statutul de arie strict protejază. @N_
