Orele de dinaintea comemorării a zece ani de la atentatele din 11 septembrie 2001 la World Trade Center din New York mi le-am petrecut luând pulsul orașului, străbătând Manhattan-ul de la Nord la Sud, dar și Bronx-ul, cartierul în care nu e recomandabil să te găsești la nici o oră din zi sau, Doamne ferește!, din noapte.
Puţine sunt metropolele lumii care se pot mândri cu o reţea atât de bună de transport urban public, de suprafaţă şi subteran, precum New York-ul. Astfel că am putut străbate "miezul" “Mărului" de la un capăt la altul, cu scurte ieşiri la suprafaţă.
Am vorbit cu poliţiştii fioroşi la înfăţişare şi echipament, dar extrem de comunicabili dacă intri în vorbă cu ei sau chiar dacă le ceri să se fotografieze cu tine. Am vorbit şi cu supraveghetorii din partea companiei de transport. Nici urmă de încrâncenare, doar "bine ai venit" şi "ai grijă de tine, omule/prietene/frate", în funcţie de cartierul în care ne aflăm. De altfel, ameninţarea teroristă a fost prezentă tot timpul în presă şi în comunicatele autorităţilor de chemare la vigilenţă, dar niciodată confirmată.
Din fericire, până la ora începerii comemorării cel puţin, ameninţarea teroristă a fost doar "pe hârtie şi pe sticlă" şi nu pe străzi. Totuşi, ştirea zilei de sâmbătă a fost aceea a dispariţiei a trei vehicule utilitare, trei dubiţe, una din New Jersey şi două din New York, găsirea celor trei posibile "arme" teroriste devenind imediat un fel de sport naţional. În special în zona Groud Zero, filtrele poliţiei îndreptându-se în special spre astfel de autoutilitare.
În rest, Manhattan-ul şi-a văzut de activităţile normale într-o zi de weekend însorită, adică tradiţionala plimbare în Central Park şi multe, foarte multe cumpărături. Nici în Bronx lucrurile nu au stat altfel, cu menţiunea că plimbarea în parc a fost înlocuită cu adevărate campionate de remi în stradă, numeroasele mă