Într-un climat public dominat de isteria atacurilor energetice, Marea Loja Naţională din România (MLNR) a sărbătorit 130 de ani de la înfiinţare, încercând să găsească echilibrul perfect între discreţie şi transparenţă.
Reconcilierea contrariilor a fost, cu siguranţă, marea provocare a acestei aniversări cu risc mediatic ridicat. Organizatorii au căutat calea de mijloc între austeritatea unui an de criză şi fastul cuvenit unui eveniment de o asemenea importanţă. Au adus un omagiu explicit statului român, încercând să evite orice sugestie de parti pris politic. Au reamintit rolul crucial jucat de masonerie în istoria României, distanţându-se, însă, de senzaţionalul teoriilor conspiraţioniste. Totul în faţa unui auditoriu format deopotrivă din iniţiaţi şi profani.
Profanii nu au fost, însă, doar simpli spectatori la evenimentele prilejuite de aniversarea MLNR. Dornic să ofere o perspectivă cât mai obiectivă asupra fenomenului masonic, Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici a ţinut să prezinte şi opiniile unor observatori aflaţi în afara frăţiei. Este cazul istoricului Dan Berindei, autorul unei laborioase cercetări prin arhivele lojelor franceze în care s-au format mulţi dintre liderii generaţiei paşoptiste.
Într-un moment în care scandalurile cu iz ezoteric fac deliciul presei, masoneria s-a străduit să joace cartea credibilităţii şi a rigorii ştiinţifice. Celebrarea celor 130 de ani de la înfiinţarea MLNR a început, vineri, cu un seminar găzduit de Universitatea Bucureşti şi prezidat de decanul Facultăţii de Istorie, Vlad Nistor. Un demers similar a avut loc în aceeaşi zi sub egida prestigioasă a Academiei Române. Ambele evenimente, care au atras o participare-record, au încercat să aducă informaţii concrete despre trecutul şi prezentul francmasoneriei româneşti, dar şi lămuriri cu privire la scopurile fraţiei. Cei care aşteptau