Motto: "Daca viata aproapelui, cea fizica si cea duhovniceasca, este garantata, nici un sacrificiu nu este prea mare, cu conditia sa nu ucizi un om spre a promite sau a da viata altuia" (Conf. dr. Mircea Gelu Buta) Intr-o lume in care totul avanseaza cu o rapiditate uimitoare odata cu progresele cercetarii, "tehnologizind" parca insasi viata umana, facind-o uneori un simplu "obiect" de studiu, modificarea ierarhiei adevaratelor valori devine inerenta. Respectul pentru fiinta umana, de la inceputurile existentei si pina dupa finalul acesteia, sacralitatea vietii au fost parca uitate, in favoarea progreselor tehnologice si a noilor descoperiri, care astazi se pare ca primeaza si dicteaza in acelasi timp mersul lucrurilor, fara a constientiza ca poate tributul adus acestei "vieti supratehnologizate" este unul mult prea mare, imoral, neetic si periculos. Mai grav este faptul ca, departindu-ne de la adevaratele valori, alunecam incet si sigur pe panta compromisurilor din ce in ce mai mari in favoarea progreselor tehnologice, tinzind spre o acceptabilitate a acestora in aproape orice conditii, ca o stare de cvasi-normalitate, luind atitudine doar in cazurile de incalcare flagranta a oricaror drepturi si norme morale, cum ar fi, de exemplu, cazul tinarului decedat in Austria, al carui trup neinsufletit a fost recuperat fara organe. Doar in cazuri de o asemenea maniera se ridica intrebari precum "Pina unde?" sau "Cu ce pret?". Poate ca intrebarea cea mai potrivita ar fi "De ce?", spre a incerca analiza unei atitudini. Oare nu traim intr-o lume secularizata, care, desi pretinde multe, totusi ne aduce extrem de putin? Oare nu valorile dupa care ne ghidam in prezent sint responsabile tocmai de aceste atitudini permisive, nascind abuzuri, odata cu asa-zisele promisiuni de mai bine? Chiar daca bioetica crestina a fost si poate ca inca mai este privita ca un obstacol in calea prog