Se zice că norocul mai e şi cum şi-l face omul, dar cam la fel stau lucrurile şi cu nenorocul. Fostul mare fotbalist Liţă Dumitru, 57 de selecţii în echipa naţională, poate fi socotit expert la ultimul capitol. Mereu neînţeles, n-a prea reuşit în cariera de antrenor, din care motiv, în disperare de cauză, a decis în septembrie 2010 să muncească în Germania. A cărat mobilă cu camionul pentru firma unui pretins amic din Würtzburg. Deoarece acesta nu l-a plătit, a lucrat degeaba vreme de 4 luni şi s-a întors în ţară, după Revelion, MAI TRIST ȘI MAI SĂRAC decît plecase. Încotro s-o îndrepta lumea dacă nici măcar nemţii nu-şi mai respectă cuvîntul dat?!
La 61 de ani, ba şi cu o fetiţă de 2 ani şi jumătate, Liţă trebuia s-o ia de la capăt şi nu ştia de unde s-o apuce. N-avea nici bani, nici perspective. În disperare de cauză, a apelat prin intermediul fraţilor Becali la vărul acestora, patronul Stelei, dar în primul moment A BĂTUT LA O UȘĂ ÎNCHISĂ. “Pe cine să angajez, pe individul ăla care m-a înjurat permanent?! Să nu aud, lăsaţi-mă în pace!”, s-ar fi răstit Gigi Becali.
Apoi, revenit la sentimente mai bune, a acceptat o întrevedere cu “duşmanul”, o explicaţie. În prezenţa lui Teia Sponte, au discutat cu cărţile pe faţă, iar latifundiarul i-a oferit lui Liţă conducerea tehnică a Stelei II. “L-AM RUGAT SĂ MĂ AJUTE ȘI M-A AJUTAT”, a mărturisit mijlocaşul care a cîştigat în tricoul roş-albastru, între 1972 şi 1980, două campionate şi trei Cupe. “Nici n-am ridicat problema salariului, îmi va da cît va crede de cuviinţă”, a mai spus.
L-am criticat în repetate rînduri pe Gigi Becali şi nu-mi imaginam că-l voi lăuda vreodată. De data asta însă, remarc nobleţea lui de a sprijini un om căzut la pămînt, îngenuncheat de necazuri, parte dintre ele, adevărat, provocate chiar de el însuşi. Gest cu atît mai onorant cu cît, împotriva stilului său zgomotos
