Virusul hepatitic B şi HIV sunt cele mai de temut, din cauza complicaţiilor pe termen lung. În România există 9.327 de persoane infectate cu HIV şi un milion de bolnavi de hepatită B, potrivit datelor oficiale.Însă medicii apreciază că numărul bolnavilor este mult mai mare. Ţinând cont de aria geografică în care ne aflăm, într-un top al celor mai agresive virusuri, pe primul loc se află virusul imunodeficienţei dobândite (HIV), pe locul al doilea, virusul hepatitic B şi pe al treilea virusul hepatitic C.

Virusul gripal reprezintă şi el un pericol pentru sănătate, însă acesta intră în top mai ales prin gradul mare de contagiozitate, doar într-un singur sezon afectând un număr mare de persoane.

Aceste virusuri sunt periculoase, mai ales că nu sunt depistate imediat după infectare, deoarece au o perioadă de aşa-numită „infecţie asimptomatică“ şi, în plus, dau complicaţii pe termen lung.

În cazul infecţiei cu HIV, sistemul imunitar slăbit favorizează şi apariţia altor boli, precum pneumonia sau cancerul. Speranţa de viaţă în cazul unei persoane infectate cu HIV este de 23 de ani (aproximativ 15 ani durează perioada de seropozitivitate).

În cazul virusurilor hepatitice B şi C, după aproximativ 12 ani, boala netratată devine cronică şi poate duce la afecţiuni mai grave ale ficatului, precum ciroza şi cancerul hepatic. Aceste tipuri de virusuri se transmit prin contactul cu fluide contaminate.

Infecţiile mai grave, la bolnavii cronic

Există situaţii, de exemplu atunci când sunt contractate virusuri cu ADN (virusurile herpetice, virusul hepatitic B şi papiloma uman (HPV), în care infecţia poate persista în organism în stare latentă, mai mult sau mai puţin simptomatică, existând riscul formării unor tumori canceroase.

„Principala armă de apărare a organismului în lupta cu infec