Eseul La religione come strumento del potere e mezzo di liberazione in ambito non-cristiano a fost publicat în Verifiche. Rivista di scienze umane IV, 1975, 3-4, pe când tânărul Culianu se afla la Universitatea Catolică din Milano, unde tocmai își încheiase studiile de istoria religiilor cu o teză, condusă de profesorul Ugo Bianchi, despre interpretarea gnosticismului la Hans Jonas. Eseul marchează prima abordare de către Culianu a unei teme complexe pe care avea s-o dezvolte în mai multe lucrări, în cursul carierei sale științifice: tema relațiilor dintre religie, ideologie dominantă și putere, relații văzute sub dublul lor aspect – de coerciție exercitată asupra individului și de încercări ale individului de a se elibera de normele sociale sau religioase. Tema reapare în studiul Religia și creșterea puterii (contribuția sa la volumul semnat împreună cu Gianpaolo Romanato și Mario Lombardo, intitulat chiar Religione e potere,1981) sau în cele mai cunoscute cărți ale sale, Eros și magie în Renaștere. 1484 (1984), Gnozele dualiste ale Occidentului (1989) sau Arborele gnozei (1991).
La religione come strumento del potere... a fost inclus în volumul Iter in silvis. Saggi scelti sulla gnosi e altri studi (Messina, 1981), a cărui versiune românească se află acum în curs de apariție la Editura Polirom. Publicăm acest text în două numere consecutive ale revistei 22.
Două opinii contrare și tot pe-atât de exclusiviste sunt înclinate să considere, una, că relația dintre putere și ideologia profesată de ea este cu totul fortuită și, în substanță, arbitrară, alta, că puterea și ideologia de care aceasta se slujește sunt atât de intim legate, încât formează un tot indistinct. Vom încerca să rezolvăm problema relației dintre putere și ideologia dominantă (sub aspectele sale exclusiv religioase) în felul în care H. Jonas a rezolvat nu mai puțin complexa rel
