* în ciuda frigului nefiresc de ieri, numeroşi credincioşi au participat la Liturghia oficiată de ÎPS Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos şi s-au închinat la moaştele Sfântului Nicolae * oamenii nu s-au mai rugat pentru alungarea secetei, ca în alţi ani, ci pentru alungarea crizei

Hramul mănăstirii voievodale Măxineni a atras şi în acest an numeroşi creştini care au ţinut să asiste la slujba oficiată de ÎPS Casian Crăciun. Ar fi venit, probabil, şi mai mulţi, dacă cerul n-ar fi fost acoperit de nori şi temperatura aerului n-ar fi fost nefiresc de rece. Este, de altfel, prima dată, de foarte mulţi ani, când credincioşii sosiţi la hramul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul nu s-au mai rugat pentru ploaie şi alungarea secetei. Acum s-au rugat pentru sănătate şi, bineînţeles, pentru alungarea crizei. "Am vrea să apucăm şi noi vremuri mai bune", ne-a spus brăileanul Ion T., care venise la slujbă împreună cu mai multe rude.

Cei prezenţi au avut ocazia să se închine la moaştele Sfântului Nicolae. Acestea au fost aduse la hram, după cum ne-au explicat călugării, cu ocazia anului omagial al Crezului Ortodox, Sfântul Nicolae fiind unul dintre cei 318 sfinţi părinţi care au participat, în anul 325, la Sinodul I Ecumenic, contribuind la formularea Crezului.

În nelipsita cuvântare ţinută după liturghie, arhiepiscopul Casian a dat ca exemplu pentru veşnicia valorilor creştine, însăşi renaşterea mănăstirii ctitorite de Matei Basarab la Măxineni, pe malul Siretului. După ce, vreme de 70 de ani, din vechiul lăcaş rămăsese doar o ruină uitată de lume, astăzi există din nou chilii pentru călugări şi o biserică nouă. Vestea bună e că şi vechea biserică se află într-un stadiu avansat de restaurare, fiind reclădită exact în forma sa iniţială, de acum aproape 400 de ani.

Hramul mănăstirii a fost desăvârşit, ieri, de o agapă creştină, fiindu-le î