Tea Party este o mişcare politică informală, fără lideri oficiali, fără ierarhie şi fără o structură organizaţională clasică. S-a născut ca replică la programele Administraţiei Obama de stimulare a economiei şi de reformă a sistemului de sănătate.

Cheltuielile uriaşe de la bugetul statului au provocat revolta multor americani din clasa medie care au văzut în politicile lui Obama o extindere nepermisă a statului în economia şi societatea americană. Mişcarea îşi trage numele de la „Boston Tea Party" - protestul coloniştilor americani din 1773 faţă de taxele arbitrare impuse de metropola britanică, care a stat la originea revoluţiei americane. Tea Party este o mişcare de esenţă libertariană care militează pentru stat minimal, impozite mici şi conservatorism fiscal. Mişcarea a reuşit să perturbe derularea alegerilor primare din sânul Partidului Republican, eliminând candidaţii consideraţi prea „de centru".

Desigur că popularitatea crescândă a Tea Party a devenit sursă de îngrijorare pentru republicanii moderaţi, aceştia fiind, practic, obligaţi să se alinieze poziţiilor adesea extreme ale mişcării ultraconservatoare pentru a supravieţui politic şi pentru a nu părea prea concilianţi faţă de preşedintele Barack Obama. La rândul lor, aliaţii democraţi ai lui Obama se află în dificultate 
într-un climat politic alterat de măsurile anticriză ale guvernului american, sondajele din vară relevând un avantaj istoric de 10 puncte pentru republicani în intenţiile de vot. Numai că, adversarii republicani ai lui Obama, favoriţi la scrutinul din 2 noiembrie, sunt ameninţaţi de succesul mişcării Tea Party.

Situaţia pare să devină benefică pentru democraţi, pentru că electoratul republican moderat se poate reorienta spre partidul lui Obama pentru a-şi manifesta respingerea poziţiilor prea rigide, spulberând şansa republicanilor de a redeveni majoritari în Senat. Anal