Primul volum din „Decameronul“ lui Giovanni Boccaccio va fi distribuit mâine, împreună cu „Adevărul“. Poetul şi umanistul italian Giovanni Boccaccio (1313-1375), prieten al lui Petrarca, este unul dintre cei mai importanţi autori ai Renaşterii. Locul naşterii lui Giovanni Boccaccio nu se cunoaşte exact. Conform unor surse, scriitorul s-ar fi născut la Paris, însă alte voci spun că la Toscana. A copilărit în Florenţa, însă, în 1326, la vârsta de 13 ani, s-a mutat împreună cu familia în Napoli. S-a angajat la o bancă, însă nu a fost încântat de activităţile de aici. L-a convins pe tatăl lui să-l lase să studieze Dreptul canonic şi limbile clasice.
Totodată, s-a arătat interesat de studiile literare şi ştiinţifice. În Napoli, Boccaccio s-a îndreptat spre ceea ce considera a fi vocaţia sa: poezia. A scris în această perioadă „La caccia di Diana“ (1334-1338), „Filostrato“ (1335), „Filocolo“ (1336-1338) şi „Teseida“ (1339-1341).
S-a întors în Florenţa în 1341, reuşind să evite ciuma bubonică din 1340. Deşi trecea prin momente grele, Boccaccio a continuat să scrie. I-a apărut lucrarea „Comedia delle ninfe fiorentine“, cunoscută şi sub titlul „Ameto“, un melanj de proză şi poeme. În 1342 a terminat poemul „Amorosa visione“, iar în 1343, „Fiammetta“.
Capodopera lui Boccaccio
Din 1347, Boccaccio a petrecut mai mult timp în Ravenna. Doi ani mai târziu a început lucrul la „Decameronul“, capodopera sa literară, pe care a finalizat-o în 1352.
Boccaccio a revizuit „Decameronul“ între 1370 şi 1371. Manuscrisul a fost păstrat până în zilele noastre. Alte opere importante ale scriitorului italian sunt „Corbaccio“, scrisă în perioada 1355-1365, şi „De Claris Mulieribus“, începută în 1360 şi terminată în 1374, despre viaţa a 106 femei faimoase.
L-a întâlnit prima oară pe Francesco Petrarca în 1350, ac