Iata un vis marturisit cu voce tare: „Daca nu o promulga (legea referendumului cu 30% n.a.), au voie sa o promulge cei doi presedinti ai Camerelor”. Nu au voie. Inteleg ca i-ar place, inteleg ca asta e dezideratul, dar nu se poate. Asta-i viata, Victoras! Articolul 77 din Constitutie zice clar:
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea”.
Deci, legea se trimite spre promulgare presedintelui. Punct. Nu exista derogare de la aceasta prevedere. A, daca USL vrea sa introduca una in noua Constitutie e liber s-o faca, doar are 70%. Poate sa spuna, de exemplu, ca doar primul-ministru promulga legile. Sau unul din presedintii celor doua camere, doar daca inainte l-a sunat pe premierul Ponta. Sau ca legile nu se mai promulga pur si simplu. Pina atunci insa Constitutia, asa cum este ea, neconvenabila pentru pofta USL de control total, trebuie respectata.
Mai zice Ponta:” De altfel, s-a mai intamplat acest lucru, pentru ca presedintele si-a mai incalcat obligatia. S-a intamplat in 2007, 2008, ca presedintele sa refuze sa isi exercite atributiile si, atunci, cei doi presedinti publica in Monitorul Oficial cu semnatura lor. Exista precedente in acest sens”. Serios? Care precedente? Cind? Vreau un singur exemplu, unul singur, de lege promulgata prin semnatura vreunuia dintre sefii camerelor atunci cind presedintele era in exercitiul functiei. Ma gindesc, asta ca
