Lectiile pe care ni le ofera evenimente cruciale precum semnarea Pactului Molotov - Ribbentrop nu trebuie in nici un caz ignorate. Cu exact 70 de ani in urma, pe 23 august 1939, se semna la Moscova celebrul Pact Molotov - Ribbentrop. Era un tratat de neagresiune intre Germania nazista si Uniunea Sovietica condusa de Stalin, ale carui anexe secrete au fost facute publice abia in 1989 de Mihail Gorbaciov, care continua sa stirneasca si astazi intense pasiuni politice. Nu e vorba de un document izolat. Cu 4 zile inainte, pe 19 august 1939, Germania si U.R.S.S semnasera un acord de comert prin care nemtii ofereau sovieticilor echipament modern de razboi la schimb cu materii prime de interes strategic, precum petrol si minereu de fier. Iar peste inca o luna, pe 28 septembrie 1939, se semna un al treilea document, intitulat Tratat de Vecinatate si Prietenie, insotit si el de anexe secrete, care consemnau, intre altele, includerea Lituaniei in sfera de influenta a Uniunii Sovietice. Spre deosebire de Acordul de la Munchen, prin care lui Hitler i se recunostea dreptul de a incorpora o parte a teritoriului Cehoslovaciei cu o populatie dominant de etnie germana, cu care Moscova obisnuieste sa faca mereu comparatie, punindu-le pe picior de egalitate, Pactul Molotov - Ribbentrop decidea in mod cinic destinele a 6 state suverane din estul Europei. Intre ele si Romania, care pierdea Basarabia si Bucovina de Nord, anexate in 1940. Consecintele sale se vad foarte bine si astazi. Desi tarile baltice au scapat din captivitatea Rusiei, fiind acum membre in NATO si UE, iata ca umbra Kremlinului se proiecteaza si astazi la Chisinau, lucru extrem de vizibil mai ales intr-o perioada de mari framintari politice, cum e aceea pe care o traverseaza in prezent Republica Moldova. Maniera in care se raporteaza la tratatul cu pricina si in general fata de intreaga epoca stalinista actuala putere d