Academicianul vorbeşte într-un interviu acordat "ADS Bucureşti" despre copilăria în Bucureşti, guvernante şi petrecerile care au avut loc în casa în care locuieşte de 88 de ani.

"Doamnele nu aveau voie la Capşa". Află care erau distracţiile bucureştenilor în interbelic

Constantin Bălăceanu Stolnici: "S-a dat mult nas elevilor în numele democraţiei"

Unde se făceau ritualuri de blesteme în Bucureşti. Vezi aici lăcaşul de cult de pe Calea Victoriei

ADS: Care sunt primele imagini din copilărie care v-au rămas întipărite?

Constantin Bălăceanu Stolnici: Îmi aduc aminte că această casă nu s-a schimbat decât atunci când a fost bombardată, în timpul războiului. Bunicii, părinţii, sora mea, guvernanta, personalul de serviciu – două femei, un valet care servea şi la masă, şoferul şi bucătarul erau atunci în casă. Pe vremea aceea, veneau la noi foarte mulţi invitaţi, casa se umplea cu protipendada Bucureştiului – persoane publice, apropiate sau rude. În general toţi făceau parte din marile familii. Erau petreceri, deloc zgomotoase, la care noi, copiii, nu aveam voie să asistăm. Ne uitam de pe scară. La începutul serii eram prezentaţi, apoi trimişi sus, la culcare.

Aţi avut guvernantă...

Da, aşa era obiceiul atunci. Ne învăţa şi o limbă străină, germană, franceză. Şi tot ce trebuia: cum să te speli, cum să te îmbraci, cum să-ţi faci rugăciunea, semnul crucii. Educaţia ne-o făceau ele, pentru că erau profesioniste.

Au existat pentru tânărul Constantin Bălăceanu Stolnici anii de şcoală?

N-am făcut şcoală, am învăţat acasă. Am avut o institutoare foarte bună, domnişoara Liviana, extrem de instruită. Ne făcea programul didactic, să învăţăm să scriem, să citim istoria românilor, istoria judeţului Ilfov, a Bucureştiului, tot ce era în programă atunci. Mergeam cu maşina cu ea şi ne arăta punctele impo