La început, a fost ideea demisiilor în grup din Parlament, pentru a trage un puternic semnal de alarmă şi pentru a forţa puterea să ia în considerare varianta anticipatelor.

Apoi, când au analizat la rece legislaţia în vigoare şi regulamentele celor două Camere, reprezentanţii USL şi-au dat seama că mai mult ar ajuta coaliţia de guvernare, decât să o încurce. Aşa că au decis să renunţe la demisii şi să meargă pe ideea grevei parlamentare.

Nu este, însă, una japoneză şi nici măcar o grevă obişnuită, cu pichetări ale Guvernului şi, firesc, cu pierderea drepturilor băneşti pentru zilele de nelucru.

Este vorba de o acţiune de protest de la distanţă: nu vor participa la şedinţele comisiilor, plenului sau birourilor permanente, vor activa doar în teritoriu şi îşi păstrează „mandatul şi dreptul de vot", pe care să le activeze „în situaţii de maximă importanţă", cum ar fi hotărâri sau proiecte privind alegerile anticipate sau modificarea legislaţiei electorale, moţiune de cenzură sau suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

Cu alte cuvinte, senatorii şi deputaţii USL nu-i mai vor reprezenta în Parlament pe cei care i-au ales, dar îşi vor petrece timpul făcându-şi campanie în teritoriu. Totul, pe banii contribuabililor, care le vor plăti în continuare indemnizaţiile, cazarea la hotel de lux, telefoanele, benzina, secretarele, etc.

Spun că nu pot refuza indemnizaţiile

În faza iniţială, când s-a vorbit prima dată de intrarea în grevă parlamentară, reprezentanţii USL au spus că parlamentarii opoziţiei nu vor mai primi bani pe durata protestului. Ulterior, declaraţiile s-au nuanţat şi s-a spus doar că aleşii USL nu-şi vor mai încasa indemnizaţiile (care nu reprezintă decât o parte din drepturile băneşti de care beneficiază parlamentarii). Preşedintele PSD, Victor Ponta, spunea chiar: „Nu poţi să nu munceşti şi să iei bani".

Ei bine, în cel