România se îndreaptă cu paşi foarte rapizi spre stagflaţie (fenomen care combina incetinirea cresterii economice cu accelerarea inflatiei) din cauza distrugerii lanţurilor de creare a valorii în economiae. Vom ajunge să avem importuri ridicate şi şomaj tot mai ridicat", a declarat luni Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Potrivit sefului AOAR, am putea sa ne asteptam la o revenire “mai devreme decat credem a cresterii segmentului imobiliar pe fondul dezvoltarii retailului modern (lanturile de super si hypermarketuri).

“Am putea vedea o nouă perioadă de reinvestire în sectorul imobiliar mai curând decât ne-am aştepta. Sunt investiţii foarte mari în domeniul lanţurilor de retail din România. Se repetă paşii, îi repetă cine poate, cine are acces la creditare, multinaţionalele”, considera Pogonaru.

Conceptul de stagflatie este cunoscut in mare parte deoarece, in teoria macroeconomica de dupa al doilea razboi mondial, inflatia si recesiunea erau privite ca excluzandu-se reciproc. Stagflatia este un fenomen foarte dificil si costisitor de eradicat.

Economistii ofera doua explicatii principale despre cauzele aparitiei stagflatiei. Prima explicatie este cea conform careia stagflatia poate rezulta atunci cand economia este incetinita de un soc nefavorabil (cum ar fi cresterea pretului petrolului intr-o tara importatoare de petrol), care tinde sa ridice preturile si sa incetineasca economia prin derentabilizarea productiei. Acest tip de stagflatie prezinta o dilema politica deoarece marea parte a actiunilor de a lupta impotriva inflatiei agraveaza stagnarea economica si reciproc.

A doua explicatie este cea conform careia stagflatia si inflatia pot rezulta dintr-o reglementare excesiva a pietelor de bunuri si celei a muncii.

Ambele explicatii sunt oferite in legatura cu sta