Deprecierea monedelor naţionale afectează populaţia cu credite în valută, ratele crescând cu până la 100%. Dacă până acum atenţia a fost îndreptată numai către datoriile publice ale statelor, în prezent creditele contractate de populaţie prezintă cel mai mare risc.
Dobânzile mai mici aplicate de bănci pentru creditele în valută determinau persoanele fizice, în anii anteriori izbucnirii crizei economice, să prefere aceste împrumuturi faţă de cele în monede naţionale.
Acum, majorarea impozitelor, veniturile mai mici, creşterea preţurilor bunurilor de consum, şomajul şi deprecierea monedelor naţionale în raport cu euro, dolarul şi francul elveţian duc la imposibilitatea rambursării creditelor.
Mai mult, datoriile şi restanţele în valută ale consumatorilor reprezintă o piedică importantă în calea relansării economiilor naţionale.
FORINTUL, VICTIMĂ A CRIZEI
În Ungaria, persoanele fizice au restanţe în valută ce valorează aproximativ 32 de miliarde de dolari, preponderent în franci elveţieni (CHF), potrivit datelor Băncii Centrale din Ungaria. Astfel, consumatorii au fost puternic afectaţi atunci când moneda naţională, forintul, s-a depreciat cu 20% faţă de euro şi cu 30% în raport cu francul elveţian, comparativ cu vara anului 2008, înainte de declanşarea crizei, perioadă ce a reprezentat apogeul contractării creditelor în valută, informează cotidianul „The Wall Street Journal".
La jumătatea lunii iulie, după ce Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană au anunţat sistarea discuţiilor cu Guvernul de la Budapesta, limitând accesul Ungariei la împrumutul contractat de la instituţiile internaţionale în urmă cu doi ani, moneda naţională s-a depreciat cu 3% faţă de euro şi 2% în raport cu dolarul. Pentru a ieşi din această situaţie, parlamentul ungar a aprobat, luna aceasta, o nouă lege care interzice creditarea în valută atât a perso
