Ambasadorul român la Tokio, Radu Şerban, este un diplomat veteran, cu misiunea de a promova legăturile economice cu Japonia. Dar emisarul în vârstă de 61 de ani are o altă ordine de zi - promovarea schimburilor culturale şi educaţionale, cu legături în dragostea sa personală pentru literatura japoneză, în special haiku, notează ziarul japonez de limbă engleză The Japan Times, în ediţia online.

Dragostea lui Radu Şerban pentru haiku şi admiraţia pentru poeţii japonezi de haiku, inclusiv legendarul perioadei Edo, Matsuo Basho, a culminat cu publicarea unei cărţi de haiku în română în ţara sa de origine - pe teme de natură şi religie - în iulie anul trecut, scrie agerpres.ro.

El se mândreşte a fi un succesor al lui Gheorghe Bâgulescu - un ataşat militar român în Japonia în anii 1930, care mai târziu a devenit ambasador şi a scris un roman despre daimyo, încercând să studieze şi să înţeleagă literatura japoneză cât mai mult posibil.

Romanul lui Bâgulescu "Yamato Damashii" /"Suflet japonez"/ a fost publicat în trei volume în 1937 şi a fost tradus apoi în limbile engleză, franceză şi japoneză. Şerban spune că ar dori ca mai mulţi japonezi să ştie despre această carte şi că a existat un român cu peste 70 de ani în urmă "care a avut un interes profund pentru istoria şi cultura japoneză".

În interviul acordat The Japan Times, Şerban subliniază că literatura japoneză şi, în special, haiku câştigă popularitate în România. Mulţi români scriu haiku în limba lor maternă, pentru că haiku în română funcţionează la fel ca în japoneză, explică el.

"Aceleaşi norme funcţionează pentru haiku în română - cum ar fi modul în care este scris în cinci-şapte-cinci silabe, având o idee sau o imagine", afirmă el.

Şerban a remarcat faptul că interesul în învăţarea limbii şi culturii japoneze este de asemenea în creştere în ţara sa,