Cînd am văzut că Alexandru Mironov s-a mutat la Realitatea TV, m-am bucurat pentru postul TVR Cultural, care, oricum, începuse să se mişte (şi, în unele zone să se mişte chiar bine): scăpa de încă o piatră de moară - un om ideologizat şi discutabil din punct de vedere profesional. Emisiunea lui, "Aurul cenuşiu", a fost preluată, însă, de scriitorul George Cuşnarencu şi iată că bucuria mea fuse de scurtă durată. Am văzut de curînd o ediţie a "Aurului cenuşiu" care avea tema "Informare şi dezinformare în vreme de război". Pe parcursul emisiunii, mi-am dat seama că tema este, de fapt, "Mijloacele de manipulare mediatică pe care le folosesc invadatorii şi perfizii americani în războiul din Irak". De altfel, trebuia să-mi dau seama că aceasta din urmă va fi tema reală de la început, de cînd au fost prezentaţi invitaţii: Alex Mihai Stoenescu şi, special guest star (nu se afla la prima invitaţie în această emisiune), Răzvan Voncu - sub numele căruia stătea scris "editorialist la Cronica Română". Sub numele lui George Cuşnarencu nu erau menţionate legăturile lui cu ziarul amintit, pentru că, poate, nu mai era nevoie de precizări suplimentare. Pe scurt, a fost vorba de o emisiune de înfierare. În mod cert, pe lîngă războiul de pe teren, există şi un război mediatic, dar la care ambele părţi beligerante contribuie din plin. Credeţi că s-a discutat cumva despre propaganda presei irakiene - o propagandă serioasă, făcută cu mijloace care ne sînt bine cunoscute, cele ale unei dictaturi? Nici vorbă! Problema era să fie demascat Duşmanul (care, în mod întîmplător sau nu, era acelaşi cu cel de dinainte de '89, duşmanul fratelui mai mare de la Răsărit şi, implicit, al nostru). La un moment dat, monologul din studio a fost întrerupt de un film, aşa-zis documentar. Am avut impresia că am am trăit, pînă acum, într-o buclă temporală, că mă aflu de fapt în anul de graţie 1987 şi c