Germania urmează să comemoreze începând de miercuri cele mai grave revolte rasiste de după Război, în urmă cu 20 de ani, la Rostock, în timp ce mişcarea neonazistă rămâne activă în fosta Republică Democratică Germană (RDG), unde este ancorată în peisajul politic regional, relatează AFP, scrie Mediafax.

Preşedintele Joachim Gauck urmează să efectueze duminică o vizită la Rostock, un oraş considerat de două decenii un simbol al urii faţă de străini.

"Oriunde apar neonaziştii, noi suntem de zece ori mai numeroşi decât ei" a subliniat preşedintele înainte de comemorare, îndemnând populaţia să "nu fugă" din faţa extremiştilor.

În acest oraş de la Marea Baltică, neonazişti susţinuţi de către locuitori isterici şi-au revărsat furia, în perioada 22-26 august, asupra unui centru pentru solicitanţi de azil şi unui cămin pentru muncitori vietnamezi.

În cartierul Lichtenhagen, câteva mii de persoane au scandat timp de patru zile "Germania (este a) germanilor, afară cu străinii!". Acest lucru nu s-a mai întâmplat din perioada nazistă.

Cu beri în mână, militanţi neonazişti au aruncat cu pietre şi cocteiluri Molotov asupra centrului imigranţilor. Ei au fost întâmpinaţi de către trupe de poliţie prost echipate şi complet dezorganizate. Oficialii politici s-au retras într-o tăcere totală.

După doar doi ani de la Reunificare "au fost trezite cele mai rele amintiri ale progromurilor naziste", afirmă postul regional NDR, care a consacrat un documentar acestor revolte.

"Masele (...), care au încurajat (criminalii), le-au furnizat benzină pentru prăjirea cârnaţilor pe grătar. Aceste mase au rămas fără chip, nepedepsite", scrie Die Zeit, exprimându-şi regretul.

"Era o perioadă foarte specială, imediat după prăbuşirea Zidului Berlinului. Societatea era în plină schimbare" a declarat pentru AFP Dierk Borstel, expert în domeniul extremismului de